Această  femeie

Femeia aceasta  cu ochii de frunză şi dor

Femeia aceasta ce simte al vieţii fior,

Femeia aceasta ce focul din piept mi-a topit

Această femeie de ceară şi de granit.

Femeia aceasta ce visul mi-a întregit

Femeia aceasta ce soarele-n căni mi-a servit

Această femeie ce cîntecul mi-a inspirat

În clipele grele din gheară de foc m-a salvat.

Această femeie frumoasă precum o stea

Duioasă şi sfântă prin veşnică arderea sa

Această femeie furtună , jăratec  mocnit

Vioară şi  strună de sufletul meu s-a lipit.

Un veac de- ar fi  să trăiesc lângă ea,

Lumina ei, căldura ei m-ar salva

În sufletul meu rădăcina-i senină

Îşi face cărare şi doru-mi alină.