vineri, 7 septembrie 2012


Dor…
Dor mi-e de clipa stelară,
Când sufetul simt cum îmi zboară,
Când cade o ploaie de stele
Peste înălţările mele.

Dor mi-e de-un foc  arzător
Să-mi  înteţească –al meu zbor,
Sufletul să  se scalde în dulce
 Să  nu mai stea  la răscruce.

Dor de nestinsa lumină
Ce soare vrea să devină,
Să-mi încălzească cuvântul,
Neamul întreg şi pământul.

Dor mi-e de oameni anume
Cu suflete calde şi bune
Să-mi picure lună pe strune
Pân-zarea mea va apune...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu