Dor…
Dor mi-e de clipa stelară,
Când sufetul simt
cum îmi zboară,
Când cade o
ploaie de stele
Peste înălţările
mele.
Dor mi-e de-un
foc arzător
Să-mi înteţească –al meu zbor,
Sufletul să se scalde în dulce
Să nu
mai stea la răscruce.
Dor de nestinsa
lumină
Ce soare vrea să
devină,
Să-mi încălzească
cuvântul,
Neamul întreg şi
pământul.
Dor mi-e de
oameni anume
Cu suflete calde
şi bune
Să-mi picure lună
pe strune
Pân-zarea mea va
apune...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu