Suflet
Caut şi sap în adâncimea ta
Să mă descopăr, să mă aflu stâncă
Şi obosesc, căci mi-i lucrarea grea
Şi am de scotocit un secol încă.
Mă plec să-mi simt durerea alinată
De amintiri frumoase, de trecut
Şi simt pe vatra frunţi-mbrobonată
Mii picuri reci, al ploilor sărut.
Se-adună-n roua sufletului îngeri
Şi bat din aripi în lumini ovale
Eu încetez să sufăr şi să sânger
Mă las vrăjită de-albele-i petale.
Când peste clipe cade înserarea
Şi sufletu-mi se află la răscruce
Mă rog să nu-nceteze căutarea,
Să am oftarea simplă unde-mi duce.
Să fie veşnic vraişte deschisă
Portiţa spre speranţă şi visare
Şi fila vieţii mele zilnic scrisă
Cu litere muiate-n căutare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu